Obiective turistice

Cheile Rudăriei

Cheile Rudăriei este o frumoasă arie protejată, ruptă din rai, ce adăposteşte Parcul mulinologic Rudăria, cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei, a căror vechime se pierde în negura vremurilor!
Cheile Rudăriei, de o sălbăticie aparte, este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, situată în Munţii Almăjului, din judeţul Caraş-Severin...
• Este pe teritoriul administrativ al comunei Eftimie Murgu, Județ Caraş-Severin.
• Rezervaţie naturală de tip mixt.
• Altitudine: 350-900 m.
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
• Fără condiții de campare.
• Are trasee amenajate.
• Condiții de vizitare: tot timpul anului, echipament montan.

Această zonă naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000. Cheile Rudăriei, situate pe valea râului Rudăriei, la o altitudine cuprinsă între 350 şi 900 m, reprezintă o zonă cu chei înguste şi stâncoase, grohotişuri, văi şi cascade, care asigură condiţii de vieţuire pentru o diversitate mare de specii de mamifere, reptile, amfibieni, peşti şi insecte.

Rezervaţia naturală "Cheile Rudăriei" are în componenţa sa opt habitate naturale:
1. Tufărişuri subcontinentale peripanonice.
2. Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis).
3. Versanţi stâncoşi silicatici cu vegetaţie casmofitică.
4. Stâncării silicatice cu vegetație pionieră din Sedo-Sclerantion sau Sedo albi – Veronicion dillenii.
5. Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum.
6. Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene.
7. Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).
8. Păduri balcano-panonice de cer și gorun.

Fauna rezervaţiei este reprezentată de lupul cenuşiu (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), mistreţ (Sus scrofa), pisică sălbatică (Felis silvestris), căprioara (Capreolus capreolus), veveriță roşcată (Sciurus vulgaris), vipera cu corn (Vipera ammodytes), croitorul cel mare al stejarului (Cerambyx cerdo) sau racul-de-ponoare (Austropotamobius torrentium), broasca țestoasă de uscat (Testudo hermanni) etc.
În ceea ce priveşte flora, rezervaţia este mediul propice pentru specii de arboret de fag (Fagus sylvatica), tei (Tillia), gârniţă (Quercus frainetto) şi arbuşti de alun (Corylus avellana), gârniță (Quercus frainetto), sânger (Cornus sanguinea) liliac sălbatic (Syringa vulgaris).
Se întâlnesc şi specii de garoafă (Dianthus armeria ssp. armeriastrum), jaleş-de-câmp (Stachys recta), usturoi sălbatic (Allium flavum), iarba vântului (Nardus stricta), păiuș stepic (Festuca rupicola) sau izmușoară de câmp (Acinos arvensis).



 

Ansamblul de Mori de apă din Eftimie Murgu

Complexului mulinologic Rudăria reprezintă un ansamblu de mori de apă cu ciutură, construite din lemn, la începutul sec. al XX-lea, considerate monument istoric.
Parcul mulinologic Rudăria este cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei şi însumează un număr de 22 de mori, care mai funcţionează şi în prezent.
Morile au primit numele străbunicilor sau au fost născocite de localnici: Moara Măxinoanea, Moara Trăiloanea, Moara de la Tunel, Moara „Îndărătnica Mică", Moara Prundulea, Moara Roşoanea, Moara Daciconea, Moara Firizoane, Moara Paţaoanea, Moara Hămbăroanea.
Localitatea Eftimie Murgu a fost atestată documentar în anul 1241, iar în anul 1722, erau consemnate primele 8 mori, pentru ca în anul 1874, să existe 54 de mori funcţionale. În decursul timpului, numărul morilor s-a redus la jumătate, în urma unor inundaţii.
O moară care macină 130-140 de kg de boabe într-o zi, este gospodărită de 15-25 de familii din sat, care îşi impart între ei responsabilităţile şi stabilesc programul de lucru.
Apa râului a fost deviată de localinici prin diverse artificii, precum un dig, un tunel în stâncă, o întăritură din lemn, pentru ca morile să funcţioneze cum trebuie, şuvoiul captat în cădere să aibă suficientă putere să învârtă ciutura şi să transmită mişcarea roţilor de moară.